Un colț desprins al perdelei lăsa să se vadă o lună galbenă, în zdrențe, închipuită de un pictor nebun.
Pe domnul Van der Hoph însă când îl văd îmi vine să-l mângâi pe cap, ca pe un băiețel. Cred că altceva trebuie să inspire un bărbat.
Când întâlnești un bărbat ca Don Juanul tău, imposibil, scandalos de seducător, amuză-te cât poți, dar ai grijă să-ți încui inima în safe superblindat. Dacă ești însă slabă de înger, cotește-o urgent pe altă uliță.
— Ştii, Laura... Eu ţin la tine mai mult decât eşti dispusă tu să-ţi închipui. Încerc să râd, deşi mă simt impresionată: — Înseamnă că nu mi-ai declarat-o destul de răspicat. — Mi-a fost frică... — Frică?! — Da. Mi-ai sp...
Madam Kluger, pufoasă, apretată şi cu genele atât de albe încât par pudrate cu zahăr, îmi face un cornet artistic [...]
